Petarde de cloroform

Miroase a pocnitori, mai devreme mirosea a artificii. Sau a fum de țigară, nu-s prea sigur. Poate miroase doar a ură. În orice caz, mă îneacă. Parcă miroase a invidie, o miasmă dintre cele de care nu ești capabil să scapi nici dacă te speli în mod repetat cu detergent de vase. Cu săpun oricum n-avea cum să iasă, am renunțat la ideea asta acum ceva timp. Nici măcar odorizantul de mașină nu iese cu săpun, am mai încercat, iar acum miroase a putred, a ars amestecat cu deodorant, ca și cum cu nițel alcool poți acoperi orice. Nu merge, am încercat și asta. Eventual ești scuipat în loc să ți se dea ocazia să aerisești camera.

În orice caz, camera ei miroase a un derivat al cenușii. Pe pervaz e o scrumieră de sticlă mată, cred că mi-a povestit cândva că a furat-o de la un restaurant când abia se apucase de fumat, dar pare spălată, și încă doarme, așa că n-avea cum să fi fumat în noaptea asta. Privirea mi se îndreaptă către biroul de abanos, unde sunt câteva caiete răvășite și o carte deschisă. Mă ridic din pat, care scârțâie cât se poate de ostentativ pentru șapte dimineața, și răsfoiesc cartea. Ultimele pagini sunt rupte, ceea ce mă perplexează pentru câteva momente, apoi mirosul ăla stupefiant capătă sens. A ars paginile ieri, sub un pretext pueril, nu putuse să întoarcă ultima pagină, nu voia să piardă conexiunile pe care le formase prin cartea aia. Da, ieri încă mirosea a artificii, acum miroase a pocnitori, ce idee tâmpită. Mă gândesc să îi cumpăr o carte nouă, doar ca să văd cum se enervează și mă dă afară, dar știu că n-am tupeul să o fac, și așa e singura care mai aprinde pocnitori cu mine. Și am rămas și fără brichetă.

Deschid geamul – poate dispare și mirosul de ură – și mă întind după chibrituri. Până să reușesc să îmi aprind o țigară, rup două, zici că sunt ignifuge, seamănă cu ea. Trag adânc în piept amestescul de aer proaspăt și fum și conștentizez cât de îmbâcsită e camera. Dacă n-aș fi știut, aș fi zis că n-a mai ieșit de câteva zile, de teamă să nu se intoxice cu aer, cu luciditate. Scrutez cei opt metri vizibili până la următorul bloc în căutare de culoare, sau măcar de o nuanță care să nu fie un gri murdar, însă e degeaba, toți vecinii sunt fie prea conservatori bătrâni, fie prea lefteri ca să dețină mașini, și nici nu iau în considerare posibilitatea ca vreunul să iasă din apartamentul îngust la ora asta. De undeva din dreapta se aude un claxon înăbușit și niște linii de tramvai care trosnesc. În încercarea mea futilă de a nu lua contact cu realitatea și de a le ignora, mă holbez în direcția opusă, dar nu mișcă nimic, așa că arunc chiștocul pe asfaltul încins și revin în întregime în cameră.

O brichetă albă se ivește din buzunarul blugilor lăsați pe podea, una dintre cele pe care le cumperi de la magazinul din colț când îți amintești că iar ți-ai uitat-o pe a ta pe vreun bar în noaptea anterioară. Mi-o însușesc și îmi trec degetul peste scrisul cu marker bleumarin, care dă să se șteargă, să se piardă precum orice altă urmă a personalității ei, pe care continuă inutil să încerce să și-o impregneze în fiecare obiect pe care îl deține. Cuvintele nu mai sunt inteligibile, însă pare să mai aibă gaz, așa că dau să aprind un bețișor parfumat, măcar să acopere mirosul de uscat, dacă celelalte nu au vreo intenție să dispară. În timp ce mă uit după un loc în care aș putea să îl plasez fără să cauzez un ulterior incendiu, mă apucă de umăr și îl stinge între degete.

— De ce-ai făcut asta? mă întreabă șoptit.
— Voiam să înlătur mirosul.
— Nu poți, spune, și o las să mă tragă înapoi în pat. E al meu.

Lidia Dobrea

Lidia Dobrea

Ataraxie, depersonalizare, anhedonie și toate celelalte concepte uzate. Tendințe cinice. Îmi plac oamenii distorsionați, poezia și să citesc ce e scris cu marker pe pereți.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co